Medalie de aur - Campionatul International de Gatit in aer liber - Arad 2012

Medalie de aur - Campionatul International de Gatit in aer liber - Arad 2012

15 ianuarie 2018

Românii cumpără tot mai mult vin la bag-in-box în detrimentul celui la sticlă



Inventat în SUA în anii '50, sistemul de ambalare a vinului într-o pungă cu robinet prinde tot mai mult teren în România, în detrimentul vinului ambalat la sticlă. Producătorii au început să folosească acest ambalaj şi pentru vinurile de calitate superioară, consumatorii apreciind că sistemul bag-in-box păstrează mai bine calităţile vinului. Tot mai mulţi consumatori de vin din România aleg vin la bag-in-box în detrimentul vinului la sticlă, în linie cu trendul global, a declarat Cătălin Costiniuc, precizând că producătorii au început să ambaleze şi vin de calitate superioară la bag-in-box, iar raportul dintre calitate şi preţ este unul mai bun.

19 decembrie 2017

Atenţie la noile norme europene! În loc să pârlim porcul, va trebui să-l epilăm cu ceară



Aveţi grijă cum tăiaţi porcul anul acesta! Normele europene se înăspresc pe zi ce trece, iar pârlirea animalului ar putea deveni ilegală în doar câteva zile, transmit surse din domeniul cărnii. Dacă Parlamentul European adoptă noul regulament, singura metodă acceptabilă prin care vom putea curăţa porcul de păr va rămâne epilatul cu ceară.

“Joi, 10 decembrie, Comisia pentru porc din cadrul Consiliului de Tranşări al Parlamentului European votează amendamentul care scoate în afara legii epilarea post-mortem a animalelor folosind flacăra deschisă”, explică Decebal Popescu, porcar. “Dacă vrem să ne bucurăm de un şorici ne-ţepos, va trebui să-l preparăm prin epilare cu ceară, sau bărbierind porcul, dacă avem un porc foarte cuminte.”

“Porcul are pielea foarte sensibilă, aşa că e de preferat să folosim un kit cu ceară rece dacă vrem să ne ocupăm singuri de toată procedura”, îi sfătuieşte Popescu pe gospodari.

Patronii mai multor saloane de epilare din zonele rurale ale ţării spun că au auzit şi ei de noile norme şi s-au pregătit pentru momentul adoptării acestora. “La 5 epilări inghinale, oferim complet gratuit o epilare de porc!”, se laudă o cosmeticiană din Tecuci.



sursa cu ”adaptări”: timesnewroman.ro


15 decembrie 2017

10 mituri toxice pentru vinul românesc



Cum suntem foarte aproape de sfârşitul de an, m-am gândit să fac un mic inventar, absolut incomplet dealtfel, al unor realităţi care sufocă, la propriu cât şi la figurat, industria autohtonă de vin. O parte sunt mituri urbane pe care le perpetuează consumatorii, iar altele sunt idiosincrasii ale producătorilor. Unele sunt absolut anacronice în anul de graţie 2017, iar altele, din păcate, fac şi mai grea sarcina celor care vor să promoveze vinul de calitate în România. Ordinea celor 10 subiecte este absolut aleatorie.

1. „Vinul de ţară” este cel mai sănătos

Acest tip de vin este, poate, cel care subminează cel mai grav pe producătorii români care vor să promoveze calitatea şi legalitatea. Vinul de ţară se obţine din soiuri hibride interzise în toate ţările cu o cultură solidă a vinului şi se vinde, majoritar, fără un control fiscal real. În România, jumătate din suprafaţa cu viţă de vie este, în continuare, cultivată cu soiuri hibride. Adică, nu avem viţă de vie nobilă decât pe cealaltă jumătate. Ceea ce înseamnă, în termenii cei mai simpli cu putinţă, că „grădina vinului românesc” este, încă, pe jumătate năpădită de buruieni.

PS: vinul de ţară este, de fapt, „greaua moştenire” de care trebuie să scăpăm.



2. Multe vinuri seci, puţine vinuri dulci

Dacă înainte de 1989, vinurile româneşti seci de calitate erau mai degrabă o excepţie, după Revoluţie şi mai ales la începutul anilor 2000, s-a lansat o nouă modă, cea a „vinului sec cu orice preţ”. De mai bine de 15 de ani, circulă cu îndărătnicie mitul urban care pune semnul egal între vinul dulce şi vinul prost. Desigur, istoria a fundamentat în mod dureros această idee, însă extremismul şi generalizarea nu au dus la nimic bun. Pe termen lung, s-a ajuns la situaţia paradoxală în care producătorii români ce se încumetă să mai facă vinuri bune de desert sunt, în 2017, număraţi pe degetele de la o mână. În paranteză fie spus, multe crame au profitat de acest „val al vinului sec” pentru a evita să mai facă vinuri dulci, care sunt (atât în vie cât şi în cramă) mai dificil şi mai costisitor de produs.

PS: fiecare producător autohton cu pretenţii ar trebui să aibă în portofoliu măcar un vin dulce premium.

3. Dacă vinul este scump atunci sigur e bun

Pe la jumătatea anilor 2000 a existat o cutumă bizară în industria de vin: dacă voiai să demonstrezi că vinul tău este bun, trebuia musai să-l lansezi la un preţ foarte mare. Nu avea importanţă că aveai o cramă mai tânără decât vinul, sau că nimeni nu auzise de tine. Preţul mare era singura dovadă vie că vinul tău este „premium”. Desigur că unele crame care au procedat astfel au confirmat ulterior, la fel cum altele au intrat, relativ repede, într-un con de umbră. Un deceniu mai târziu, piaţa s-a aşezat, consumatorii au devenit mult mai avizaţi, dar, curios, încă mai apar producători noi, total necunoscuţi, care aruncă în piaţă vinuri la preţuri nejustificat de mari, aşteptând ca reacţia consumatorilor să le fie favorabilă.

PS: spre deosebire de televiziune, în lumea vinului nu se pot naşte vedete peste noapte.



4. Nimeni nu prezintă vinul mai bine ca un somelier

La târguri de profil, le degustări, la diverse prezentări, există o tradiţie conform căreia trebuie musai ca un somelier să vorbească despre vin. Departe de mine gândul că somelierul n-ar putea face asta, dar, din păcate există prea puţini profesionişti de acest fel care pot face o prezentare de vin documentată, având în spate o cultură generală solidă şi fără să bruscheze limba română. Motivele stau, printre altele, în procesul accelerat de „generare pe bandă rulantă” de somelieri din ultimii ani. E o poveste lungă, în care rivalităţile dintre organizaţiile de somelieri au o legătură directă.

PS: nimeni nu prezintă vinul mai bine decât enologul care l-a făcut.

5. Avem de lansat un vin nou? Organizăm o degustare şi gata!

Dacă un producător nu vrea să investească în marketing şi promovare de durată, dacă nu înţelege că are nevoie de profesionişti în comunicare, pentru un produs atât de sofisticat cum e vinul, atunci tocmeşte o sală la un restaurant (cât mai scump), aduce câţiva somelieri ca să toarne vinul în pahare, trimite câteva sute de invitaţii la care răspund câteva zeci de entuziaşti, ţine un scurt discurs la faţa locului, serveşte invitaţii cu ceva de mâncare şi cu vinul în cauză şi gata! Lansarea se consideră făcută. După asta producătorul îşi trimite forţa de vânzare în ţară şi bate din picior aşteptând rezultatele care... se cam lasă aşteptate.

PS: cu o degustare nu se face primăvară, ci cu marketing şi comunicare pe termen lung.



6. Nu avem oameni de marketing şi de vânzări, dar îi schimbăm între noi

Criza resursei umane e o realitate şi în sectorul vinului. Nu vreau să vorbesc aici despre cât e de greu pentru o cramă să găsească lucrători calificaţi cu care să facă operaţiuni în vie sau cu care să culeagă strugurii în campania de toamnă. Mă refer, însă, la fenomenul de permutare a forţei de vânzare şi a oamenilor de marketing între crame. În loc să angajeze oameni din afara industriei, cu abilităţi dovedite în vânzări sau marketing (pe care să-i treacă ulterior prin „şcoala vinului”), producătorii noştri preferă să facă în fiecare an „rocade de personal”. Asta perpetuează un nivel profesional scăzut şi, cel mai grav, diminuează încrederea consumatorilor în diversele branduri de vin.

PS: angajaţi caractere şi antrenaţi-le competenţele.

7. Fără o poveste siropoasă pe etichetă, vinul nu se vinde

Dacă un proprietar de cramă nu înţelege că are nevoie de un copywriter profesionist care să-i conceapă materialele de comunicare şi, implicit, textele de pe etichete, atunci va vorbi cu un prieten din copilărie, cu o rudă apropiată sau mai îndepărtată, ori (Doamne fereşte!) se va apuca chiar el de scris. În cele mai multe cazuri, rezultatul va fi ori tragic, ori comic, ori pur şi simplu banal. Sau o combinaţie între cele trei.

PS: emoţia şi povestea fac produsul vandabil, dar pentru asta e nevoie de oameni talentaţi.



8. Eticheta trebuie să fie stridentă, cu un nume cât mai excentric

Oarecum repetitiv, problema e aceeaşi: lipsa unui grafician şi a unui copywriter specializat pe vin. De multe ori se aleg nume de vinuri care vor să flateze pe proprietarii de crame, dar care nu au nici o rezonanţă în urechea şi mai ales în inima consumatorului. Alteori, numele vinului e atât de „căutat” şi de pretenţios, încât trebuie sa ţi-l notezi în telefon ca să-l poţi ţine minte. Graficianul, de cele mai multe ori, e racolat dintr-o altă industrie, fără nicio legătură cu vinul, el lucrând după principiul „dacă a mers la şampon, trebuie să meargă şi la vin”.

PS: dacă a mers la şampon, sigur nu va merge şi la vin.

9. Vinurile noastre sunt prea valoroase ca să participe la târguri sau concursuri

Românii sunt o naţie care-şi exersează orgoliul înainte de orice altceva. Prin urmare, sunt destui conaţionali care au ajuns să creadă că dacă sunt proprietari sau manageri de crame, atunci l-au apucat pe Dumnezeu de picior. Refuzul ostentativ de a participa la târguri sau concursuri de vin a unor crame, sub pretextul (real câteodată) că vinurile lor sunt rupte din soare, nu demonstrează decât o lipsă de respect pentru consumatori. Într-o piaţă în plină creştere şi educare, refuzul de a comunica cu potenţialii clienţi este o aroganţă de neiertat.

PS: dacă nu vrei să ieşi în public cu vinurile tale, sigur ai ceva de ascuns.



10. Orice medalie e bună pentru a convinge consumatorul

Înainte de Revoluţie, Ceauşescu făcuse o pasiune pentru „vinul premiat” şi ordonase participarea „combinatelor” la orice concurs internaţional unde se putea lua vreo medalie. Desigur că n-ar fi fost nimic rău în asta dacă orice participare la concurs n-ar fi fost un proces, tipic comunist, de „furt al căciulii”. Practic, exista un lot special de vin, cel din „butoiul mic”, care se trimitea la concurs, restul producţiei, cea aruncată pe piaţa internă, fiind de o calitate absolut îndoielnică. Moştenirea acelor vremuri încă ne urmăreşte. Ne-am vindecat de multe tare, dar nu chiar de toate. Mulţi producători autohtoni încă perpetuează ideea de a participa la concursuri de vin doar de dragul unei buline lipite pe o sticlă. Nu are importanţă că e un obscur concurs dintr-o ţară îndepărtată şi total străină de vinul românesc. Luăm bulina cu medalia şi o lipim pe sticlă doar pentru a impresiona consumatorul. La extrema cealaltă, există producători care nu participă la concursurile relevante de vin (da, chiar şi la noi există aşa ceva!) pentru că nu li se garantează câştigarea unei medalii.

PS: până nu vom trimite vinurile româneşti la concursuri doar ca să aflăm cum stăm faţă de alţii (şi să facem ajustările necesare), ne vom fura, în continuare, căciula.



sursa: Răzvan Avram în life.ro

11 decembrie 2017

Ce ar trebui să știți despre whisky (pentru începători)



Pentru că m-am apucat să ”tocesc” și problemele de distilate, m-am hotărât să vă prezint și vouă niște informații utile despre o băutură pe care voi o adorați, dar puțini sunt cei ce o înțeleg: WHISKY.

Așa că am preluat dintr-un site specializat pe care vi-l recomand să-l citiți cu atenție lucruri foarte interesante care sunt denumite ”cele 16 lucruri pe care trebuie să le știți despre whisky”:

5 decembrie 2017

Isabella, zisă şi „Căpşunica”, o vicleană emigrantă din Carolina de Sud

În România, în jurul „vinului de ţară” sunt ţesute multe mituri, o parte dintre ele, destul de departe de realitate. De cele mai multe ori, despre acest vin rustic, se spune că este „foarte natural”, „extrem de sănătos”, „fără sulfiţi” şi sintagmele elogioase ar putea continua până ar umple un întreg paragraf. „Vinul de ţară” este egalat, în legendele urbane autohtone, doar de celebrele „ouă de ţară” sau de mult râvnitele „găini de ţară”. Dar, hai să n-o lungim prea mult cu mitologia şi să trecem la informaţii concrete.



Când zici „vin de ţară”, de cele mai multe ori, gândul te duce la celebrul soi „Căpşunică”. Nimic mai românesc, veţi zice... Foarte greşit! Acest soi de struguri nu este deloc românesc. Pe numele ei adevărat „Isabella”, Căpşunica a emigrat din Statele Unite, acum vreo 200 de ani, împreună cu alte câteva soiuri americane (numite generic HDP - hibrizi direct producători), către Europa de Vest. Originea soiului Isabella se pierde undeva prin Carolina de Sud, iar împreună cu el, au fost aduse, din America de Nord către „bătrânul continent”, o serie întreagă de hibrizi de viţă de vie cu denumiri de-a dreptul cuceritoare: „Noah”, „Othello”, „Lidia”, „Jacquez”, „Delaware”, sau chiar „Clinton”.

4 iunie 2017

Ce trebuie să ştii despre consumul de alcool în diabet



Consumul de alcool este un subiect delicat pentru persoanele cu diabet. Chiar dacă nu există o interdicţie explicită, totuşi e bine să fii atent la ce şi cât consumi. Şi e bine să-ţi asculţi medicul în ceea ce priveşte siguranţă consumului de alcool.

Ca regulă generală, pentru persoanele sănătoase, trebuie să ştii că femeile nu ar trebui să consume mai mult de o băutură pe zi, iar bărbaţii nu mai mult de două. O băutură înseamnă 300 de ml de bere sau 150 de ml de vin sau 50 de ml de băuturi spirtoase.

Ce provoacă alcoolul în corp?

Păi în primul rând, consumul de alcool duce la scăderea imediată a glicemiei, fenomen care se menţine 24 de ore. De aceea, e bine să-ţi măsori glicemia înainte de a consumă alcool. Şi e bine s-o faci şi înainte de a merge la culcare pentru a fi sigur că totul e în regulă (între 100 şi 140 mg/dL.)

14 aprilie 2017

Un celebru somelier... vă sugerează ce vin să cumpărați



Acest renumit expert în vinuri este autorul cărții „Să bei ca un miliardar”.
Miliardarul poate alege băutura cea mai cea mai din întreg asortimentul din departamentul de vin sau din restaurant.

13 decembrie 2016

”Refuzul alcoolului duce la o moarte timpurie"



O echipă de oameni de știință de la Universitatea din Austin, Texas, a efectuat un studiu... și au ajuns la concluzia că... consumul de alcool afectează speranța de viață, potrivit "The Telegraph".

Condusă de psihologul Carl Holagana, oamenii de știință au efectuat cercetări timp de 20 de ani, la care au participat mai mult de 1.800 de persoane cu vârsta de 55-65 de ani. Participanții la experiment au fost împărțite în 3 grupe:
1. oameni ce consumă alcool zilnic și nemoderat,
2. oameni ce consuma alcool moderat,
3. oameni care au renunțat definitiv la alcool.

Rezultatul a fost că:
Oamenii care renunța complet la alcool trăiesc mult mai puțin decât ceilalți - 69% din abstinenți mor înainte de a ajunge la 65 de ani.
Printre cei care suferă de alcoolism, doar 60%
Iar printre cei care consumă alcool moderat, doar 41%
...în ciuda faptului că alcoolul cauzează multe boli grave.

Cercetatorii, de asemenea remarcat faptul că o respingere bruscă și completă a consumului de alcool este mult mai periculos decât alcoolul. Rezultatele complete ale studiului au fost publicate în revista alcoolismului: Clinical and Experimental Research.


22 noiembrie 2016

Vinurile medaliate la Premiile de Excelență Vinul.Ro 2016



172 de vinuri de la 36 de crame de pe tot cuprinsul României au fost înscrise la ediția 2016 a Premiilor de Excelență Vinul.ro. Trei comisii de jurizare de câte 6 persoane – formate din degustători autorizați, reprezentanți ai retailului specializat și ai sectorului HoReCa, jurnaliști de specialitate, bloggeri, deținători de certificări Wine and Spirit Education Trust și somelieri – au evaluat timp de două zile la restaurantul Magellan din Centrul Vechi al capitalei, în condiții de anonimitate a probelor, vinurile. Acestea au fost împărțite pe soiuri, culori și categorii iar calificativele au fost acordate într-un sistem inspirat din sistemul internațional folosit de Organizația Internațională a Viei și Vinului (OIV) – în care maximum posibil este exprimat prin 100 de puncte.

3 noiembrie 2016

Mulțumim din inimă, UNIUNE EUROPEANĂ...!



Uniunea Europeană este recunoscută pentru regulile stricte, privind alimentele și modalitatea de producere a acestora.
Un timișorean a postat pe facebook un mesaj dur la adresa Uniunii Europene. Este vorba despre Silviu Pașca, acesta atrage atenția asupra unor lucruri pe care UE le impune. Iată și mesajul lui Silviu:


De abia căzusem din copaci și dacă nu veneai tu, muream proști.

Tu ne-ai învățat cum se taie porcul ca să nu sufere, cum se fac cârnații fără carne, doar din șorici și Euri, pâinea cu mult aer, lapte fără gust și miros, că dacă-l bei cu ochii-nchiși zici că-i apă.

Tu ne-ai învățat cum se face smântâna cu 12% grăsime. Restul ce-o fi?
Probabil lapte închegat cu cheag ca să nu fie acră și asta explică de ce când o pui în ciorba fierbinte, în loc să se împrăștie, se coagulează. Nu mai găsești smântână care bătută să devina frișcă. Păi da, acum există frișcă artificială ca spuma de ras.

Tu ne-ai învățat cum se face untul fără miros, cu 25% grăsime (restul ce o fi, săpun?)

Tu ne-ai învățat că brânza țăranului fiind făcută în condiții neigienice, e toxică, iar a ta e sănătoasă pentru că conține fibre vegetale (ce or fi căutând acolo?). N-are nici miros, nici gust. E ca o cretă udă.

Îți mulțumim că ne aduci mere care nu se strică luni de zile, oricât de lovite ar fi. Ale țăranului au viermi, ale tale nu. Oare de ce? Nu cumva nu sunt mere, ci otrăvuri?

Îți mulțumim că ne-ai învățat țăranii cum se fac roșiile frumoase, fără gust și care scârțâie-n dinți.

Tu ne-ai învățat că zahărul din sucuri se poate înlocui cu aspartam, un cancerigen mai ales pentru creierul copiilor.

Și câte și mai câte nu ne-ai învățat!

Îți mulțumim că ne-ai dat (m)UE.


31 octombrie 2016

Patronul care se pricepe la tot și le face pe toate = moartea restaurantului!



1. Lăudați-vă prima dată cu investițiile făcute în utilarea unei bucătarii și, nu în ultimul rând, în oamenii care vor lucra acolo. Aș vrea într-o zi un proprietar de restaurant care să îmi spună cât de mult a investit în oamenii săi, în traininguri, excursii culinare, motivări prin bonusuri, și nu cât de mult a plătit pe gresie și scaune. Motorul unui restaurant este bucătăria, iar motorul unui business sunt oamenii.

2. Dacă nu aveți cunoștințe despre acest domeniu, angajați-vă oameni care au. Cele mai multe, dacă nu aproape toate restaurantele care merg prost în lume, au un proprietar care le știe pe toate. Iar ele mor, dau faliment și sunt înlocuite de alte restaurante cu aceeași tipologie de patron, care nu a învățat de la precedentul, și ghiciți ce? Și ăsta dă faliment. Și tot așa. Asta se întâmplă de ani buni în România.

21 octombrie 2016

Producţia de vin a României, cea mai mare creştere din lume în 2016



Producţia mondială de vin va coborî cu 5% în 2016, comparativ cu 2015, din cauza vremii nefavorabile care a redus sever producţia în Franţa şi Africa de Sud.

Producţia de vin din România va creşte însă cu 37%, cea mai mare înregistrată la nivel mondial, potrivit estimărilor publicate joi de Organizaţia Internaţională a Viei şi Vinului (OIV), informează AFP.

Potrivit OIV, după două recolte slabe, România a revenit la un nivel bun de producţie, pentru 2016 fiind estimată o producţie de 4,8 milioane hectolitri, cu 1,3 milioane hectolitri sau 37% mai mult decât în 2015, ceea ce o plasează pe locul 13 în clasamentul celor mai mari producători mondiali de vin.

4 august 2016

60 de crame din România practică turism viticol



În urma unei analize realizate de CrameRomania.ro, în august 2016 numărul unităţilor care pot primi turişti în vizită pentru a le prezenta vinurile şi podgoriile şi a ajuns la 60. În total, în ţara noastră sunt peste 140 de crame care produc vin îmbuteliat.

Turismul viticol cunoscut şi sub denumirile de oenoturism sau enoturism reprezintă vizite ghidate în crame unde specialiştii prezintă procesele tehnologice, urmate de degustări pentru un număr de 3-7 vinuri în spaţii special amenajate, precum şi vizite în vie dacă starea vremii permite acest lucru. Excursiile la crame pot fi realizate pe tot parcursul anului, dar cele mai propice perioade sunt între aprilie şi noiembrie.

20 iunie 2016

Ghidul meselor delicioase.
Cum alegi vinul potrivit la mâncarea potrivită



Există 5 tipuri de gust pe care trebuie să le înțelegi ca să devii un expert în combinarea mâncării cu vinul potrivit. În acest articol vom vorbi despre acestea, dar și despre alte metode la fel de eficiente care îți pot indica cum să potrivești vinul cu preparatele culinare în funcție de textura, vârsta sau consistența acestuia. 
Sunt cinci reguli esențiale de asociere a vinului cu mâncarea între care putem alege sau le putem combina, după plac:

1. Bea și mănâncă ce îți place
Dacă ești genul de persoană spontană care preferă să se ghideze după instinct, ar trebui să știi deja că cel mai potrivit lucru pe care îl poți face este să alegi un vin pe care îți dorești să-l consumi oricum. Astfel, chiar dacă vei eșua cu asocierea, tot te vei bucura să bei dintr-un vin care ți-a căzut cu tronc. Când mâncarea și vinul nu își potențează reciproc aromele, tot poți ieși în câștig; bea o gură de apă sau ia o bucățică de pâine între îmbucături și vin și papilele tale gustative vor fi păcălite să experimenteze separat gusturile.

13 mai 2016

Medalii pentru vinurile românești...

Desigur că ne bucură orice apreciere a vinurilor românești. Și mai ales când aceste vinuri cuceresc medalii de argint, de aur și chiar Marea Medalie de Aur la concursurile Internaționale!

Iar Budureasca este una din cramele care colecționează medalii după medalii în astfel de confruntări. Așa că ne mândrim să vă anunțăm că Budureasca a obținut 6 medalii la Mondial de Bruxelles 2016:
5 medalii de argint (Sauvignon Blanc Premium, Fume Premium, Zenovius Premium și Reserve Origini)
1 medalie de aur (Chardonnay Premium)
1 Mare Medalie de Aur (Tămâioasă Românească Premium).


Este al doilea an consecutiv când Budureasca reușește să câștige cea mai râvnită medalie la Bruxelles.

30 aprilie 2016

Alegeți corect vinul potrivit pentru masa de Paște



Alegerea vinului este întotdeauna o provocare, indiferent că pregătim o masă festivă sau o simplă cină în familie. Vinul poate ruina ore întregi de trudă în bucătărie, dacă nu este ales în ton cu preparatele de pe masă, sau poate salva reputaţia unei gospodine, în cazul în care gustul acestuia este superior bucatelor din farfurie. Şi pentru că tot ne aflăm la câteva zile distanţă de Sărbătorile Pascale, iată câteva sfaturi de care trebuie să ţineţi cont atunci când plecaţi în căutarea băuturilor potrivite pentru mesele zilelor următoare!

Există sortimente de vinuri pentru toate gusturile, chiar dacă necunoscătorii le împart simplu, în două mari tabere: vin roşu şi vin alb. În fond, însă, există o multitudine de licori mai aromate sau mai puţin aromate, cu aciditate ridicată sau mai scăzută, condimentat sau nu, consistent sau uşor, sec, dulce, roze, alb, etc.

29 aprilie 2016

Mici sfaturi de asociere a vinurilor cu mâncarea



1. Păstrează echilibrul. Vinul şi mâncarea trebuie să fie un fel de “parteneri”, să se ajute reciproc fără că una dintre cele două să îţi copleşească gustul. Aşa că, echilibrul este foarte important. Mâncărurile cu un gust bogat au nevoie de un vin pe măsură lor. Mai clar de atât: o mâncare cu mai multă grăsime are nevoie de un vin tare. Chiar şi o salată cu brânzeturi poate intră în categoria mâncărurilor grele, pentru că în funcţie de sortiment brânzeturile au multe grăsimi.

2. Cel mai aromat ingredient din mâncare primează. Acesta nu este neapărat ingredientul principal. De exemplu, la o friptură, s-ar putea că sosul să fie aromă principala şi nu carnea. Aşa se face că un somon cu sos cu smântână va cere lângă el un vin diferit faţă de un somon cu sos light.

14 aprilie 2016

GoodWine ediția 2016 (I)



Ediţia de Primăvară a Târgului Internaţional de Vinuri GoodWine va avea loc între 15 şi 17 aprilie la Romexpo, Pavilion C1, București.

Locaţia va rămâne Pavilionul C1 din cadrul Romexpo.
Până în acest moment au confirmat prezența: Crama Oprișor, Budureasca, Domeniile Ostrov, Domeniile Tohani, Pivniţele Theodoros, Alcovin Măcin, Cramele Cricova, Midalidare Estate (Bulgaria), Barza Albă (Republica Moldova), Divin Călăraşi (Republica Moldova), Liliac, Vinicola Averești, Cotnari, Vincon, Jidvei, Crama Vlădoi, Giuliano Tartufi, Crama Hermeziu, Crama Rătești, Senator Wine, Vitis Metamorphosis, Crama Darie, Crama Tata şi Fiul, Crama Mennini, Unicom Wood, Romprix, Romwine Equipments, Valdo Invest, Kulinox.

4 aprilie 2016

DEGUSTAREA nu este un "bla, bla, bla…"



DEGUSTAREA

Între hedonism și știință căutăm plăcerea sau ne ferim de suferințe!


”Îmi place..., nu-mi place..., bleah!” Ar putea fi aceasta trilogia primară a multor degustători de vin, și toate celelalte băuturi sau alimente percepute cu ajutorul simțurilor noastre. Ori ne place ori nu ne place, degustarea rămâne o apreciere hedonistică, fără să ne dăm seama.

Prin ceea ce simțim ne exprimăm plăcerea, sau dezgustul, acest comportament simplu și spontan poate fi redat, în manieră mai precisă, prin analiza chimică și analiza senzorială.

Dar despre ce este vorba cu adevărat?

Degustare, acțiunea de a gusta, termenul ”degustare” apare doar în 1519 și rămâne rar până la sfârșitul secolului XVIII. Face referire la acțiunea de a gusta cu atenție pentru a distinge caracteristicile unei băuturi sau a unei mâncări, pentru a aprecia, verifica, încânta și încerca plăcere. A degusta are numeroase sinonime: a gusta, to taste în engleză, dègustation, în franceză, sau a încerca (probar în spaniolă), a savura, a se răsfăța sau, cu câteva diferențe, a verifica, a analiza.

Notăm în treacăt că, chiar dacă cuvântul este recent, practica este foarte veche.

19 martie 2016

Cum asociem vinul potrivit cu mâncarea potrivită



Metoda de gătit și vinul potrivit
Modalitatea în care mâncarea este pregătită și gătită îi dau savoarea, gustul, textura și culoarea finala. Iar principiul general de asociere a vinurilor cu mâncarea în funcție de tehnica de preparare a acesteia este următorul: o metoda ușoară de gătit (prepararea la abur spre exemplu), care să păstreze cât mai mult calitățile inițiale ale alimentului cere un vin ușor, fructat, cu aciditate scăzută. În schimb, cu cât metoda începe să se complice și să îmbogățească toate aspectele mâncării, cu atât și vinul asociat trebuie să fie mai greu, mai bogat în taninuri.

Gustul, consistenta, textura alimentelor și asocierea de vin
  • Mâncărurile mai acide cer la rândul lor vinuri acide, fructate, aromate, demiseci.
  • Mâncărurile acre se asociază de regula cu vinurile albe, fructate, ușoare, seci sau demiseci.
  • Preparatele afumate merg cu vinurile albe fructate sau cu vinuri roșii, condimentate.
  • Mâncărurile grase se asociază în general cu vinurile roșii seci, cu arome tari, bogate.
  • Preparatele pe bază de pește se combina cu vinurile albe, cu o aroma tare, seci sau demiseci.
  • Deserturile dulci se combină cu vinuri la fel de dulci sau mai dulci.
  • Preparatele sărate se asociază bine cu vinurile albe dulci sau cu vinuri roșii cu conținut mai scăzut de taninuri.

9 martie 2016

Vinul CURAT și NATURAL de la țară!



Reporterii RL au aflat reţeta vinului contrafăcut. Cu aproximativ 200 de lei, jurnaliştii au cumpărat dintr-un magazin din Vrancea toate ingredientele pentru fabricarea a 2.500 litri de băutură falsificată.

Amestecul obţinut din combinarea acestor substanţe nu este cu nimic mai prejos decât multe dintre făcăturile care se vând prin cârciumile din România! De altfel, autorităţile atrag atenţia că astfel de „vinuri" pot fi cumpărate atât din pieţe, de pe marginea drumurilor cât şi din magazine. În zile în care majoritatea românilor se aprovizionează pentru masa de Paște sau Crăciun, măsuri suplimentare de precauţie sunt mai mult decât binevenite.

7 martie 2016

Îți place să mănânci carne de porc?

În multe religii consumul de carne de porc este interzis, pentru că această carne «nu e curată». Desigur, obiceiurile și gusturile purceilor în alimentație nu sunt chiar pe gustul vostru. E greu de spus, ce NU pot hali acești veșnic înfometați grăsuni. În consecință, carnea lor este pur și simplu plină cu o varietate de microorganisme și paraziți care sunt dăunători pentru om. Încercând să pregătim la cină câteva bucățele gustoase de cărniță de porc, neapărat să fi atent, ca mâncarea ta să fie gătită adecvat din punct de vedere termic. Pentru carnea asta, condițiile de preparare sunt deosebit de importante.